Cum putem depăși impresia bună / rea pe care o avem despre un animal?
Conform cercetărilor **, influențati de învățarea culturală, copiii au percepții diferite asupra animalelor și sentimente diferite pentru ele. Le plac unele mai mult, iar altele, mai puțin. De asemenea, avem un cadru psihologic părtinitor al modului în care ne purtăm față de anumite animale și al modului în care interpretăm contribuția, valoarea, amenințarea sau prietenia lor pentru noi înșine.
Ca adulți, avem o contribuție majoră prin acest joc pentru a-i ajuta să descopere animalele din perspective noi care le pot arata că animalele nu sunt bune sau rele, ci fac parte dintr-un tablou mai mare și depindem unul de celălalt în ecosistem. Acest joc ar putea face ca facilitatorul să fie curios, și îndemnăm facilitatorul să învețe diferite lucuri neobișnuite despre animalele prezentate pe flashcarduri, astfel încât aceste informații să poată aduce noi perspective asupra modului de a privi fiecare animal.
De exemplu, câinii și vacile – în diferite culturi, sunt văzuți pe rând, fie ca hrană, fie ca divinitate. De asemenea, lupul a fost văzut ca o amenințare și un prădător cu rol negativ, după ce noi am domesticit capra și oaia. „Dar după cum subliniază Midgley (1995), studiile asupra comportamentului animalului au arătat că lupul este un animal cu multă afecțiune și loialitate față de părinții săi, curaj mare în adversitate și un prădător care ucide doar ceea ce are nevoie pentru a supraviețui”, fapte care au stârnit imaginația umană. Mulți oameni consideră acum lupul ca un personaj inspirant pentru a fi simulat în multe privințe. „Alfabetizarea ecologică este în special un factor important care poate atenua atitudinile și comportamentele adverse față de animale” (Almeida, Vasconcelos și Strecht-Ribeiro, 2014). Copiii, în timpul educației lor formale, reflectă percepțiile lor asupra animalelor care sunt în mod normal cele mai frecvente în cultura lor. Interpretări greșite ale comportamentului animalelor sunt frecvente, ca în cazul băilor de noroi ale porcilor și mistreților considerate „băi murdare”, dar care reprezintă o modalitate inteligentă folosită de aceste animale pentru a-și proteja pielea de soare, pentru a elimina paraziții sau pentru a își regla temperatura corpului. De aceea, alfabetizarea științifică poate contribui la o mai bună înțelegere a comportamentelor animalelor, ajutându-i pe copii să reconstruiască percepțiile culturale negative înrădăcinate. Această educație poate chiar ajuta copiii prin creșterea gradului de conștientizare a declinului biodiversității, contribuind la conservarea diferitelor specii și habitate pe pământ.”
(** Cercetare: Schimbarea percepțiilor negative asupra animalelor prin practica de predare: O cercetare în educația primară, Journal of Baltic Science Education, Journal Article, 2017, vol. 16, E-ISSN 2538-7138).